Un reputat istoric străin avertiza asupra lui Călin Georgescu încă din 2022. Ce a spus istoricul

Istoricul austriac Oliver Jens Schmitt a avertizat deja în urmă cu doi ani asupra ascensiunii politice periculoase a lui Călin Georgescu.

Conform istoricului austriac, Călin Georgescu era caracterizat printr-o simpatie clară pentru ideologia legionară și opiniile sale extremiste, scrie TRANSTELEX.

Spotmedia a obținut un interviu cu cunoscutul istoric austriac în 2022, în care acesta vorbea despre modul în care Călin Georgescu și-a construit în mod conștient o imagine similară cu cea a fostului conducător al Gărzii de Fier, Corneliu Zelea Codreanu.

Cine este istoricul care a avertizat despre Călin Georgescu

Oliver Jens Schmitt (născut la 15 februarie 1973 în Basel) este profesor de istorie a Europei de Sud-Est la Universitatea din Viena din 2005.

Autor a cel puțin 11 volume, Oliver Jens Schmitt este membru al Academiei Austriece de Științe.

Între anii 2017 și 2022 Oliver Jens Schmitt a fost președintele Secției de Filozofie și Istorie a Academiei Austriece de Științe.

Din 2017 Oliver Jens Schmitt este director științific la Institutul pentru Studiul Monarhiei Habsburgice și al Balcanilor din cadrul Academiei Austriece de Științe.

Ce a spus Oliver Jens Schmitt despre Călin Georgescu

Potrivit lui Oliver Jens Schmitt, Călin Georgescu a fost activ timp îndelungat pe social media, unde a ajuns la un public larg, în timp ce, spre deosebire de alți politicieni extremiști precum George Simion sau Diana Șoșoacă, Georgescu a folosit o retorică mai serioasă și mai puțin zgomotoasă, care l-a prezentat ca un lider mai credibil.

„Călin Georgescu a fost extrem de activ pe social media de ani de zile și a ajuns la un public larg. De asemenea, el face campanie de mult timp și a vizitat multe orașe mici din provincie”, a spus Oliver Jens Schmitt, intervievat de Spotmedia.

Spre deosebire de George Simion, care nu s-a putut desprinde niciodată de o aură de neseriozitate și șmecherie, și de doamna Șoșoacă, a cărei autoprezentare este grotescă și vulgară, el a acordat importanță unei – presupuse – respectabilități.

Bancul de Crăciun | Bulă și pilula de 120 de lei

Cele două mezeluri care se găseau doar în restaurantele din marile orașe, înainte...

Ce a remarcat istoricul austriac despre retorica lui Călin Georgescu

Istoricul austriac a atras atenția asupra faptului că retorica și comportamentul lui Călin Georgescu evocă manierele liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu, iar elemente legionare apar în mod regulat în discursurile și mesajele sale.

Schmitt a considerat deosebit de periculos faptul că, în ciuda opiniilor extreme ale lui Georgescu, acesta nu a atras nicio acțiune de natură legală împotriva sa și că elita politică și socială pur și simplu l-a subestimat, așa cum făcuse anterior cu AUR.

(Citește și: Ce mașină conduce Călin Georgescu? Cât valorează autoturismul câștigătorului primului tur al alegerilor prezidențiale)

Ce semnifică ascensiunea lui Călin Georgescu

Istoricul a mai subliniat că ascensiunea lui Georgescu este un semn clar că propaganda legionară s-a infiltrat încet dar sigur în viața publică românească.

Naționalismul instituționalizat, propagat, de exemplu, de conducerea Academiei Române sau de mulți membri ai Bisericii Ortodoxe, a creat un teren fertil pentru ideile extremiste. În plus, narațiunile anti-occidentale răspândite pe rețelele sociale au contribuit, de asemenea, la popularitatea lui Georgescu.

Potrivit lui Oliver Jens Schmitt, succesul lui Georgescu nu este doar rezultatul propriei sale campanii, ci al unor procese mai ample controlate de tehnologii politice, în spatele cărora se pot afla chiar și interese externe, cum ar fi cele rusești.

Potrivit istoricului, ascensiunea unor astfel de figuri politice extreme atât în România, cât și în Europa este un semn că forțele politice democratice nu pot răspunde eficient provocărilor sociale și geopolitice.

Ce controverse au pornit de la afirmațiile lui Oliver Jens Schmitt în alte țări

Cartea sa “Skanderbeg. Der neue Alexander auf dem Balkan”, o biografie critică a lui George Castrioti-Skanderbeg, a provocat o controversă în Albania.

Cotidianul național elvețian Tages-Anzeiger a publicat un interviu acordat de Schmitt lui Enver Robelli la Tirana la 25 februarie 2009, în care se subliniază că Schmitt susține că mama lui Skanderbeg, Voisava, era sârbă, membră a familiei Branković și că numele de familie Kastrioti derivă probabil din cuvântul grecesc kastron (fort).

Oliver Jens Schmitt a fost acuzat de comiterea unui sacrilegiu și de murdărirea onoarei naționale albaneze.

Ardian Klosi, care i-a tradus cartea din germană în albaneză, a fost acuzat de trădare.

Schmitt, ca răspuns la critici, a declarat că nu a susținut niciodată că Skanderbeg era sârb și, mai mult, afirmă că îl consideră albanez.

(Citește și: Legătura neștiută dintre Călin Georgescu și Elena Lasconi! Dezvăluirea făcută de Dan Diaconescu)